BUTOIUL LUI DIOGENE (I)
Mica Enciclopedie a iubitorilor de virtute

Despre placerile trupesti

 

Socrate

Se spune despre Socrate ca nu punea nici un pret pe placerile trupesti. Odata Alcibiade, curtat de toti pentru frumusetea sa, a vrut sa-l seduca pe Socrate, culcindu-se linga acela sub aceeasi mantie. Socrate insa nici nu l-a bagat in seama, fapt care l-a mirat foarte pe frumosul Alcibiade, lasindu-l dezamagit.

Fiind intrebat de cineva daca e bine sa se casatoreasca sau nu, ii spuse: “Oricum vei face, te vei cai”.

Pe tineri ii sfatuia sa foloseasca mereu oglinda, ca cei cu chip frumos sa dobindeasca o purtare la fel, iar cei uriti sa-si ascunda lipsurile prin educatie.

 

Sofocle

In Republica lui Platon gasim urmatoarea istorisire cu referire la Sofocle: “Odata, am fost de fata cand cineva l-a intrebat pe poetul Sofocle: “Cum stai, Sofocle, cu placerile iubirii? Mai poti oare sa te bucuri de o femeie?” Poetul raspunse: “Nu vorbi cu pacat, omule! Cu adanca multumire am scapat de iubire, de parca as fi fugit de un stapan smintit si salbatic”.

 

Esop

Marele fabulist Esop este vestit pentru ascutimea cu care critica viciile contemporanilor sai. In „Zeus si Rusinea” el inchipuie o hazlie creare a oamenilor de catre Zeus (in spiritul ludic al ateismului grecesc), prin care mustra pe desfrinati. „Zeus cind facu oamenii, rindui in fiecare felurite inclinatii, dar uita sa le daruie tocmai Rusinea. Si nemaiavind pe unde sa o aseze, ii porunci sa intre prin dos. Rusinea se supara si se impotrivi. Dar Zeus isi sustinu cu tarie porunca si Rusinea zise: “Intru prin dos daca n-o sa intre si Eros prin acelasi loc; daca va intra el, eu voi iesi”. Din aceasta privinta, toti desfrinatii sint nerusinati”.

 

Diogene

Intr-o zi, intilnind un tinar gatit frumos, Diogene ii spuse: “Daca faci aceasta pentru barbati, dai gres; iar daca o faci pentru femei, comiti o crima”. Altadata, dind peste un tinar care rosea, ii spuse: “Bravo, aceasta este culoarea virtutii”.

Indragostitii – spunea Diogene – se nenorocesc de dragul placerii.

Spunea ca slugile asculta de stapini, iar viciosii de poftele lor.

Din cauza neghiobiei lor, oamenii sint nefericiti. Insusi dispretul placerii este foarte placut daca ne-am obisnuit cu el; caci intocmai cei obisnuiti cu o viata de placeri simt neplacere cind trec la un fel de viata opusa, tot asa cei care s-au exercitat in aceasta directie contrara simt mai multa placere in a dispretui placerile. Acesta era fondul vorbelor lui si era limpede ca-si potrivea purtarea intocmai, cu adevarat rasturnind valorile, caci punea libertatea mai presus de orice.