Fiecare dintre noi are propria sa familie de origine. Suntem uniti prin legaturi de sange si de rudenie. Vom continua sa fim uniti de-a lungul vietii, de toti acetia, fie ca ne place, fie ca nu ... Mediul familial si social isi pune amprenta asupra noastra. Dar, in acelasi timp, noi apartinem si grupului celor nascuti odata cu noi. Celor de-o varsta cu noi. Traim la fel, ne comportam la fel, gandim la fel. Sau aproape la fel. Avem idealuri comune, ne exprimam in acelasi chip si aspiram catre aceleasi teluri. Ne dam seama ca fata de cei mai in varsta decat noi gandim diferit unele lucruri. Ne imbracam altfel, avem alte interese culturale, dorim sa ne organizam in alt mod relatiile cu ceilalti, avem criterii proprii de optiune. Dispunem de capacitatea de a cunoaste si interpreta realitatea. De aici si diferentele. Incepand cu adolescenta, constientizam ca ne deosebim de ceilalti. La aceasta varsta tarmul dintre vise si realitate
este foarte ingust. Acum si aici, ne credem atotputernici, credem ca doar intinzand mana putem prinde stelele; ca noi suntem cei “alesi” pentru a schimba lumea. Ne dam seama ca dispunem de elan, forta si posibilitati de a produce ceva, de a schimba mediul caruia ii apartinem, ca ne putem construi un mod de viata propriu. Dar putem, oare, sa schimbam singuri lumea ? Ce mijloace ne stau la dispozitie ? Inaintand in varsta realizam experienta parintilor nostri, a generatiilor precedente. Aceasta experienta care ne arata ce drum a parcurs pana la noi omenirea. Un drum urias, cu suisuri si coborasuri, cu drumuri drepte, line, dar si cu pante ametitoare si periculoase. Nu putem sterge aceasta imensa experienta. Nu putem uita nici realizarile si nici greselile. Si ne mai arata ceva: inutilitatea efortului de a relua totul de la inceput si totodata obligatia de a tine seama de ceea ce au facut altii pana la noi.
Am inceput sa scriu acest articol cu gandul ca poate, impreuna, putem
schimba o faramitura din problemele societatii romanesti si ale tinerilor
romani, in special. De aceea, m-am hotarat sa abordez o parte din problemele
tinerilor si, chiar sa dau unele solutii asa cum sunt percepute de mintea unui
tanar de 20 de ani cuprins de multe regrete si foarte multe sperante. Regretele
apar datorita deteriorarii conditiilor de trai ale tinerilor, imposibilitatii
gasirii unui loc de munca odata cu terminarea studiilor, ceea ce duce la
excluderea lor din viata economica si, in special, in luarea deciziilor asupra
viitorului.Consider ca trebuie sa se produca o schimbare de generatie, noi,
tinerii, avand idei noi, forta si dorinta de a se implica. A sosit timpul sa fim lasati, nu numai sa ne
exprimam gandurile si propunerile, dar sa le putem pune in aplicare. Tinerii
vor da un suflu nou, atat in politica
cat si in viata social economica. De
aceea trebuie sa intelegem, in primul rand noi insine, ca tinerii sunt
adevarata schimbare si sa ne implicam mai mult, in special acum, cand Romania
se confrunta cu probleme foarte grave atat pe plan socio-economic cat si pe
plan politic.
Hotararile luate acum ne vor influenta destinul tuturor. Solutiile
posibile ar putea fi stabilitatea economica si mai ales cea politica. Aceasta
stabilitate poate fi realizata cu ajutorul social-democratiei moderne, axata pe
ideea sanselor egale si apararii interesele fiecarui individ, indiferent de
pozitia acestuia in societate.