Atat in anul
pre-electoral, cat indeosebi pe masura ce se apropie perioada tumultoasa a
confruntarilor electorale, se constata conturarea cat mai pregnanta a doua
tendinte atitudinale fata de tinerii implicati in politica. Incidentele,
devenite publice, gratie mass media, desfasurate in cadrul organizatiilor de
tineret ale partridelor din arcul coalitiei guvernamentale tradeaza, de fapt, o
situatie cvasigenerala: tineretul refuza sa fie expediat si redus la conditia
de lipitor de afise si reclama insistent un rol activ in politica. Daca in cazul partidelor orbite de putere
acest rol se identifica cu locurile pe liste in pozitii eligibile, sau, in
traducere “bataia pe ciolan”, in cazul in speta, care ne priveste, perioada
reclama, prioritar, definirea a ceea ce inseamna rolul politic al
organizatiilor de tineret PDSR.Un prim paradox se situeaza la premisele acestei
descifrari. Desi numeric organizatiile de tineret ale partidului au inregistrat
o evolutie pozitiva in anii de opozitie, impactul lor asupra tineretului ca
electorat ramane minor, daca nu obscur. Din cercetarile institutiilor
specializate in sondarea opiniei publice rezulta fara echivoc ca tineretul din
Romania isi refuza uhn viitor propriu in aceasta tara, opteaza masiv pentru
emigrare indiferent de riscuri si, in general, califica viata politica drept un
inepuizabil serial parodic, din galeria “Chestiunea Zilei”. Doua sunt cauzele
esentiale ale aceste situatii: perspectivele negativ ofertante ale pietii
muncii si consecutiv sanse reduse de realizare a unei cariere personale si ale
statutului social dorit si insidioasa extindere a vinovatiei, strecurata de
actuala putere care inglobeaza in categoria autorii dezastrului intreaga clasa
politica. Astfel, daca pana in 1996 campionii culpabilizarii erau “cripto” sau
“ neo” “comunistii regimului Iliescu”, acum, printr-o abila diversiune, larg
preluata de media, vina s-a puverizat generos asupra intregului esichier. Se
pune intrebarea legitima cum poate fi determinat tineretul sa isi modifice
optiunile in conditiile in care
intregul act politic a fost compromis prim celebrele contracte ale celor 200 de zile (atat cu Romania cat
si cu tinerii) In acest spatiu al orizontului de asteptare trebuie plasat ceea
ce am numit initial rolul politic activ al tineretului P.D.S.R.. Este fara
indoiala o provocare incitanta dar si un test de maturitate politica. Daca tineretul
P.D.S.R. nu este capabil sa intruineasca optiunea propriei sale generatii,
pericolul cretse exponential in viitorul pe termen lung al partidului.
Recastigarea increderii in viitorul Romaniei si, subiacent identificarea
persepctivelor de prosperitate cu social-democratia este adevarata miza a
tineretului P.D.S.R. la aceste alegeri.Despre strategia si tehnicile ei
particulare, capabile sa asigure castigarea acestei mize vom vorbi pe larg in
numarul viitor. Acestea vor fi ancorate in proportie dominanta in spatiul
comunicarii, fie ea intermediara sau directa, deoarece, dupa cum afirma
viitorologii, am pasit in secolul comunicarii. Tineretul P.D.S.R. trebuie sa
fie sigur ca acest pas ii aduce succesul.