Dorina Mihăilescu: Sintetizez pentru
că multe din elementele, fie au fost atinse tangențial, și ca atare nu mai are
sens să fie dezvoltate, fie au beneficiat de o exemplificare extrem de puternică
prin demersul făcut de domnul Dâncu de la Cluj. În general partea de cercetare
este cea care declanșează ideea de campanie electorală. Cecetarea trebuie să
înceapă mult înaintea intrării efective în campanie și este un element
fundamental pentru structurarea mesajului, pentru testarea candidatului, și
până la urmă pentru finalitatea oricărei campanii electorale. Din cauza
aceasta, pentru ședința Biroului Executiv, cred că ar trebui stabilit foarte
clar la nivelul partidului care sunt mijloacele care vor fi alocate acestui
segment la fel cum vor trebui stabilite și luate deciziile și mijloacele la
nivelul celorlalte segmente. De regulă, cercetarea ocupă între 5 și 10% din
totalul unei campanii, acesta însă fiind, în marea lui majoritate sub aspectul
costurilor financiare grevată dacă doriți de costurile pe care le-ar necesita
atât cercetările cantitative reprezentate de sondaje cât și cercetările
calitative reprezentate de dezbateri, discuții. Un alt element pe care aș vrea
să îl citez la început este acesta: zona de cercetare este zona în care se
concentrează informația. Informația care se referă la mediul electoral, la
zonă, la circumscripție, cu tot ceea ce implică circumscripția, informația
referitoare la candidatul propriu, informația referitoare la contracandidat,
informația referitoare la mediul de transmitere al mesajului, la media, la
media în general și nu numai. Din cauza acesta aș dori să mai pun un semn de
întrebare la acea listă lungă pe care o aveți acolo. Poate că nu ar fi lipsit
de interes ca în această zonă și la nivel local, și la nivel central, sau
oriunde în altă parte să se concentreze ceea ce trebuie neapărat să existe și
anume baza de date. Această bază de date trebuie să fie structurată și este
extrem de necesar să existe un desemnat stabilit clar un loc, un punct unde
informația din toate zonele care lucrează, care contribuie la realizarea unei
campanii electorale trebuie să se adune și să se păstreze. Nu atât sub pragul
eficienței, nu atât sub pragul rapidității
în reacție, cât dacă vreți, spun acest lucru, cât mai ales pentru
faptul, și este o reacție efectiv subiectivă, nu vreau să mai retrăiesc, să
zicem, campania din 1996, când la sfârșitul ei informația a plecat cu fiecare
din deținătorii temporari ai ei. În acest moment pentru foarte multe elemente
pe care altminteri le-am avut, ne va fi extrem de greu să refacem această
informație pentru că ea a dispărut. Acum, revenind la tema cercetării, extrem
de succint spuneam că trebuie cercetat mediul și acest mediu trebuie cercetat
atât sub aspectul profilului demografic, structura populației, structura
votanților, hărțile trebuiesc elaborate, hărțile statistice care să asigure
imaginea pe care o reprezintă circumscripția sub aspectul confesiuni,
educației, gradul de ocupare profesională, statut familial, dispunerea în
mediul rural, urban cu toată problematica ce decurge de aici. Al doilea element
care trebuie cercetat este reprezentat de profilul atitudinal, de atitudinea pe
care o are populația în circumscripția respectivă. De ce am început cu aceste
lucruri? Pentru că o campanie are drept țintă vânzarea unui produs. Candidatul
sau partidul care dorește să concureze într-o campanie este sintetic exprimat,
cel care dorește să realizeze acel segment de viață ideală pe care omul îl dorește
în viitor. Noi de fapt vindem un produs
în termen de marketing și ca să putem vinde acel produs trebuie să cunoaștem
cui vindem produsul, care este cerința pieței și de aici necesitatea cercetării
și a identificării acestor elemente. În același timp, pentru că este vorba de
campanie trebuiesc identificate totodată prin intermediul cercetării și
profilul eventualei coaliții care te poate ajuta să-ți maximizezi rezultatele.
Poți și ești obligat să-ți identifici acea listă, acea sumă de atuuri proprii pe
care tu le posezi și pe care trebuie să le pui în valoare. Trebuie în același
timp, această identificare a atuurilor să fie însoțită de identificarea
propriilor slăbiciuni. Conștient fiind de slăbiciuni, ești conștient de zonele
extrem de puternice de atac la care vei fi supus și pe care pe de o parte
trebuie să le contracarezi iar pe de altă parte să le estompezi. Dar această
cercetare trebuie făcută, după cum spuneam, nu numai la nivel propriu cât și la
adresa adversarilor și ca atare această listă de plusuri și minusuri, de atuuri
și de slăbiciuni trebuiesc identificate și la nivelul contracandidaților.
Identificarea acestor lucruri permite practic în primă fază crearea a ceea ce
înseamnă schelet de mesaj, adică acele 3, 5, 7 puncte care-ți permit să-ți
structurezi tema de campanie și mesajul. De ce am introdus un nou element de
temă de campanie? Tema de campanie este ceea ce definește acțiunea pe care o
fac. Eu vreau să schimb ceva, partidul vrea să schimbe ceva, partidul vrea să
continue ceva. Tema de campanie nu se poate raporta decât într-una din aceste
două elemente asupra cărora partidul trebuie să opteze. Deci tema principală a
campaniei PDSR este continuitate spre schimbare. Acest lucru se poate întâmpla
fiind vorba de alegeri locale pentru candidați care doresc să obțină un nou
mandat sau putem folosi tema schimbării pentru oferta nouă pe care partidul o
propune. Aceste două lucruri pot exista împreună prin structurarea unui mesaj
general de schimbare la nivelul conducerii, la nivelul campaniei centrale,
însoțit de un mesaj de continuitate la nivel local în funcție de
particularitățile zonei. Aceasta este în mare, foarte mare, elementele către
care trebuie să ne îndreptăm atenția. Modalitățile prin care reușim
identificarea acestor lucruri sunt din păcate sau din fericire extrem de
profesionalizate și nu pot fi realizate în integralitatea lor doar prin forța
internă pe care o poate avea sau o poate aduna la un moment dat. Acesta este
motivul pentru care este extrem de necesară apelarea la institutele de
cercetare a opinie publice care să-ți ofere materia primă ce va sta apoi la
baza analizării mediului, candidatului sau a mijloacelor prin care transmiți
mesajul. Și ca atare, revin la ceea ce spuneam la început, o bună cercetare nu
poate asigura decât un bun mesaj. Un bun mesaj îți dă posibilitatea prezentării
unui candidat extrem de puternic și îți poate garanta o maximizare a
rezultatului. Pentru aceasta este nevoie de investiție și investiția se face în
institutele de cercetare a opiniei publice, pe de o parte, investiția se face
apoi în nucleul de profesioniști care practic trebuie să structureze mesajul și
să definească profilul candidatului în interiorul partidului. Celelalte
elemente care țin de analiză, raporturile analiză-cercetare-strategie.....
Ovidiu Mușetescu: Zona de cercetare
în perioada preelectorală ne ajută de fapt pentru a iniția și pentru a proiecta
o schiță de strategie care în general reprezintă să spunem punctul 0 de
plecare, planul de campanie, structura echipei de campanie și strategia de
campanie reprezintă cele trei repere care pot fi considerate punctul zero al
oricărei campanii. Inițial analiștii sunt de acord că prima strategie sau
pentru prima strategie experiența și dacă vreți capacitatea de a imagina și
inteligența politică, arta politică dețin rolul primordial. Apoi intervine
cercetarea, secțiunea prezentată de Dorina, care vine să asorteze pe bază de
date și măsurători științific determinate ceea ce noi în strategie am inserat
ca fiind percepții și reprezentări personale. Într-un fel misiunea mea e
ușurată să spunem, de, sau a fost
ușurată de prezența aici a lui Vasile Dâncu. Ați avut ocazia sau am avut ocazia
împreună să audiem un profesionist. Și la un comentariu al unui coleg de-al
nostru care spunea...ce bine cunoaște realitatea acest om...replica mea a fost
o cunoaște pentru că o măsoară. Este evident că spre deosebire de campania
din 92 și chiar într-o oarecare măsură din 96, în campania de anul acesta nu ne
mai putem lipsi de aceste instrumente profesioniste, de aceste echipe de
tehnicieni strict specializați care să ne asiste într-un domeniu sau altul în
care aparatul propriu al partidului sau
noi ca personalități, ca formații profesionale, nu acoperim, sau nu avem capacitatea
să acoperim zona respectivă. Eu aș porni de la o remarcă care s-a făcut încă de
acum un an și care deține o mare doză de adevăr: În această campanie,
principalul nostru dezavantaj față de principalii noștrii concurenți va fi o
debalansare extraordinară a resurselor financiare. Atunci, pentru ceea ce nu
vom avea bani, va trebui să umplem cu inteligență, cu experiență și cu o foarte
bună organizare. O ultimă campanie pe care noi am avut-o sub ochi a fost cea de
la București. Și am văzut, a fost foarte ușor să observăm acolo, dincolo de
unele deficiențe umane care sunt inerente faptul că o organizare nu prea
fericită a dus la o interferare de atribuții între diversele secțiuni ale
echipei de campanie și am putut observa că echipa începuse să lucreze și să
coopereze cam când s-a terminat campania electorală. De aceea, cele două
elemente despre care astăzi ar trebui să discut, cercetarea și analiza
reprezintă, dincolo de importanța elementelor pe care ea le furnizează și
reprezintă deci elementele care ar trebui să reprezinte nuca tare a oricărei echipe
de campanie electorală. Cu condiția ca acestea să fie cât de cât
compartimentate și bine delimitate față de zona de comunicare și zona de
imagine cu care neapărat lucrează, și cu care în mod armonic lucrează. Acum
sigur că partea de cercetare propriu-zisă, în perioada campaniei electorale
care s-ar putea să fie foarte scurtă, continuă de fapt în patru planuri. Se
continuă cercetare prin intermediul sondajelor transecționale, prin intermediul
anchetelor de opinie șamd, deci prin intermediul tuturor măsurătorilor de tip
sociologic, a mediului și spațiului electoral, deci a culoarului pe care,
conform strategiei angajaăm partidul în campania electorală, analiza
candidatului respectiv, candidaților proprii cu tot ceea ce derivă din acesta,
capacităților, a look-ului, a capacității de a transmite mesaj, analiza
principalilor noștrii concurenți sau preopinenți politici, să îi spun adversar,
poate e un cuvânt mai potrivit și în sfârșit analiza procesorilor de
informații, fie că ei provin din media, fie că provin din zona formatorilor de
opinie. N-am să explic, ar fi o explicație foarte lungă și mă pregătisem să
explic în ce-ar consta, să spunem analiza fiecărei secțiuni, cercetarea
fiecărei secțiuni dar ce este esențial, că de pe aceste 4 paliere, ar trebui la
o echipă nu foarte largă, extrem de restrânsă dar bine antrenată și
profesionistă, din acest moment să înceapă de fapt partea de analiză. Ce ar
trebui de fapt să analizez? În mediul electoral așteptările, structura lor,
conținutul, harta priorităților electoratului șamd și de aici diferențele de
nuanțe și racordarea acestora la mesajul specific, de exemplu campaniei locale
spre deosebire de cea generală unde unitatea de mesaj și coerența și cadența
acesteia este foarte importantă, în campania locală mesajul local trebuie
subsumat, armonic și logic unui mesaj central dar care nu ocupă rolul
preponderent în evaluările, așteptările, percepțiile și să spunem simpatiile
electorale. Pentru că el coboară de la un nivel central până la nivel de
comună. Pe ăla îl interesează un pod și un drum. Mai puțin important ce am spus
noi despre integrarea europeană. În legătură cu candidatul propriu, tot
sistemul de evaluare binecunoscut, înțelegând profilul ideal rezultat din
cercetare, profilul real al candidatului și din aceste diferențe ar trebui să
rezulte partea de conținut care trebuie să i-o adăugăm printr-o strategie de
imagine profesionist făcută, adică ceea ce el nu are și așteaptă electoratul de
la el, să întărim prin diverse canale media sau prin propria lui prestație,
dacă mai există timp. În sfârșit, despre concurenți, puncte slabe, puncte
forte, și în acest moment știm, în, să spunem, confruntările directe și în
mesajele care le lansăm ce să atacăm în zona candidatului respectiv, de la, să
spunem, percepția în ochii
electoratului a partidului care ăl susține, până la propriile lui defecte,
derivând chiar și din biografia acestuia. Și în sfârșit, la procesorii de
informație, în general aici e o chestiune nelămurită în campania electorală, în
echipele de campanie electorală și va trebui cândva să o gândim foarte bine,
cine face această analiză a procesorilor de informații. O face imaginea? O face
presa sub îndrumare purtătorului de cuvânt sau o face grupa de analiză? Dar
cineva trebuie să o facă și să o livreze conform necesităților celor trei
secțiuni amintite. În sfârșit, din această analiză analiză ar trebui să rezulte
ceea ce noi numim mesaj. În discuțiile de aseară cu Dorin și cu Sebi, am spus
noi de trei zile vorbim de mesaj. Ce este mesajul? Dați-mi un exemplu de
mesaj. Și a rezultat o definiție extrem de sumară. Ar fi că mesajul este de
fapt un conținut de text, imagine, simboluri și sunet...și sloganuri. Acesta se
grupează într-un tot. Până la urmă mesajul nu este un text, nu este neapărat un
text, este un tot de imagine care se livrează ca un produs ca și cum am vinde
un săpun pe care trebuie să-l agreeze toată lumea deși în mijlocul lui miroase
urât. Nu mai spun că se înregistrează. Deci, de aici ar deriva acest mesaj.
Acest mesaj urmează a fi livrat de toți vectorii de informație, de multiplicare
a informațiilor cunoscuți la care se adaugă ce spuneam ieri, unul foarte
important, acesta de tip electronic care în ultimii patru ani, la care în
ultimii patru ani au acces foarte multe persoane, după care ar urma partea de
analiză de impact, este specifică în general imaginii, ea se face tot prin
măsurători și în sfârșit, în cadrul unei analize operative, ar trebuie făcute
ultimele ajustări de mesaj pentru ultimele 7 zile de campanie electorală,
ajustări ce nu pot bruia și ce nu pot distorsiona mesajele anterior date. Ele
vin doar să corecteze și să umple niște goluri sau niște vicii și niște
distorsiuni de comunicare anterioară. Nu pot fi schimbate, după cum bine spunea
și domnul Dâncu, deci nu pot veni. Dacă am greșit până în ultima săptămână
trebuie să greșesc până la sfârșit. Nu pot în ultimele zece zile de campanie să
schimb radical această chestiune. Este deci un sistem de feed-back, un lanț
care se închide la un moment dat dar care în campanie trebuie să se închidă
odată la 3, 4 zile. Asta înseamnă profesioniști, oameni antrenați și până la
urmă stimați colegi, trebuie să înțeleg un lucru. Arta formării echipelor de
campanie este de a îmbina armonic oamenii care au experiență politică și
ascendent asupra partidului în sensul de a opera, de a fi capabil să opereze în
partid sau prin intermediul structurilor de partid deciziile echipei de
campanie, cu profesioniști și tehnicieni strict necesari în această zonă de
cercetare și analiză. Ei pot fi integrați echipei de campanie sau pot fi
organizate grupe restrânse care să apară ca niște extensii la care apelez în
permanență, la orice oră din zi și din noapte. Până la urmă noi trebuie să fim,
dacă vreți, interfața între profesioniști și partid, între profesioniști, echipa
de campanie și ulterior partid. În
sfârșit, în partea de analiză ar mai fi câteva zone distincte care trebuie să
le spun și mie că în acest moment nu
mi-e clar în ce secțiune să fac sau cum se îmbină cu ceea ce eu am spus până
acum. Este vorba de o parte specifică analizei stereotipurilor, miturilor și
prejudecăților electoratului, care ne ajută să modulăm mesajul și uneori să-l
clădim astfel încât el să răspundă unor specificități strict zonale și în
sfârșit o echipă care să realizeze, dacă vreți, distorsiunea sau
distorsionarea, sau locarea surselor de bruiaj ale adversarului. Deci toate, să
spunem, toate blocajele pe care adversarul politic, preopinentul meu politic mi
le pune în derularea strategiei mele și în a reuși să prevezi, să faci predicțiile
necesare pentru ceea ce urmează. Este exact, dacă vreți, ce s-a întâmplat în
campania la București când în ultimele zile, pe postul național, cei doi
concurenți se lamentau, unul că-l atacă Mușetescu, celălalt că-l atacă Opriș.
Opriș scosese o scrisoare venită dinspre candidatul nostru, noi spuneam ceva
despre domnul Lis. Probabil că două minți antrenate ar fi putut să prevadă
mișcările următoare pe care echipa de campanie a lui Lis ar fi urmat să le
facă. În sfârșit este vorba de locul și rolul în acest context, grupei de
răspuns rapid care are un rol determinant în special în campania pentru
alegerile generale și ca un ultim exemplu aș vrea să aduc în discuție o
chestiune legată de un partid care a constituit și ieri, aici subiectul mai
multor întrebări. Au fost partide care au fost plătite pe raționamente de
imagine și multe din deciziile lor politice care au ținut de deplasările în
teritoriu și de prezența liderilor lor, au fost luate în exclusivitate pe
rațiuni de imagine. Noi am intrat într-un an electoral și cred că va trebui,
începând din luna martie să acordăm, să spunem, agenda, cel puțin a
deplasărilor și prezenței principalilor noștri lideri nu numai la rațiuni ce
țin, să spunem, sentimentale, de prezența în anumite zone ale țării sau la anumite
evenimente, ci din raționamente absolut logice, cinice și profesioniste de
imagine. Astfel încât să maximizăm prin prezența lor ecoul în rândurile
electoratului. Să nu uităm că partidul despre care ne plângem că a venit din
urmă acum 6 luni aloca un miliard pe lună bugetului de imagine, că avea un
sistem informatic destul de bine pus la punct cam tot pe atunci, când noi încă
ne rugam de o mare firmă să ne dea serverele și că pentru această zonă lucrau
24 de oameni din care cel puțin 5 erau plătiți foarte bine. Restul, sigur că se
pot face cu copii. O ultimă problemă, domnule președinte, nu știu dacă...,
probabil că am vorbit foarte mult, în tot acest context, revin încă o dată, cu
rugămintea ca problema sistemului informatic, acestui sistem intranet al partidului,
să încercăm împreună să o derulăm în circa o lună și jumătate, ea poate fi
făcută, există toate pregătirile făcute, astfel încât circulația informației să
se facă și în timp real, și absolut protejat. Cred că este vital de acum încolo
să putem schimba cu județele date și imagini în câteva secunde. Iar acea bancă de date și informații, pentru
că până la urmă ce povestea Dorina că a dispărut, era un patrimoniu al
partidului, erau date pentru care s-a muncit, pentru care s-au cheltuit bani și
care trebuiau să rămână la noi. Și sigur, unele nu le vom mai recupera
niciodată, unele le-am mai găsit pe unde s-au mai împrăștiat. Le-am recuperat
de acolo. Sigur, după ce le-au copiat. Cred că acum suntem pregătiți să
răspundem și acestei exigențe. Avem pe ce stoca, numai să avem ce stoca. Și
cred că într-un termen, repet, rezonabil, județele vor putea accesa banca de
date a partidului, să-și ia date de la alegeri din comuna cutare, cu cine a
ieșit primar, care a fost structura partidelor, care a fost structura
consilierilor șamd. Eu cam atât am avut de spus, ar mai fi multe de spus despre
partea asta de cercetare, repet, o problemă sensibilă asupra căreia va mai
trebui să discutăm, ar deriva din stabilirea precisă a atribuțiilor acestor
compartimente dar și a modului în care ele, în mod obligatoriu trebuie să
coopereze și să lucreze.
Dan Nica: Dacă această rețea
nu intră imediat în funcțiune, problemele noastre sunt foarte mari. Și vă spun
acest lucru care poate fi confirmat de colegii care sunt nebucureșteni: informația
în județe ajunge extraordinar de greu, dacă ajunge vreodată. Deci nimic din
ceea ce se întâmplă la nivelul conducerii partidului nostru nu este cunoscut,
nu în timp real, nici măcar la interval de o săptămână. Nici o informație care
a fost prelucrată, indiferent că e vorba de departamentul de agricultură, de
analiză economică sau de infrastructuri sau orice altceva, nu ajunge la județe.
Deci există o ruptură între ceea ce se întâmplă la nivelul conducerii
partidului și conducerii organizațiilor județene. Este o ruptură totală între
conducerea organizațiilor județene și cele locale și cele de partid. Și mă
refer doar la această categorie pentru că eu cred că această propagandă pe care
o face fiecare membru de partid bine informați sau care au o sursă de
informație clară, o hârtie în față, este una care nu poate fi deloc neglijată,
În afară de celelalte componente care au fost aici amintite. Cineva spunea,
zice...domne au trimis oameni la cozi la pâine și nu știu ce subiect abordau.
Noi avem o mare problemă. Membrii noștri de partid nu știu ce problemă să
abordeze, sau cum să o abordeze pentru că există acest lanț care a fost
fragmentat pe toate aceste segmente pe care vi le-am spus. Deci eu cred că una
din deciziile care ar trebui luate imediat este să spună fiecare: unde sunt
aceste calculatoare, nu mă refer la acea dotare de care pomenea Ovidiu, nu
trebuie făcut absolut nimic să intre în funcțiune pentru că mă uitam la
comportamentul omului politic. Și mă uitam la domnul Adrian Năstase. Și cred că
toată lumea a remarcat. La fiecare jumătate de oră sau o oră primește toate
informațiile despre ce se întâmplă în țară. Probabil că e greu pentru ceilalți
să ajungă la această performanță dar ca să mă duc la un talk show fără să știu
ce a apărut pe MEDIAFAX sau ce a apărut pe AM PRESS deja e o problemă. Avem
unii dintre noi probleme, nu ne place să lucrăm cu un email sau cu un
calculator. Nu-i nimic, trebuie luat acel ajutor, un copil, un băiat tânăr sau
o fată tânără care să se ocupe de lucrul ăsta și să dea aceste informații. Ne
imaginăm cu toții că această campanie viteza de reacție va fi decisivă și vom
intra în capcane- Și vom intra în capcane