|
Year 2001 - White Stork Project
Schools from three Countries together
in Europe At School 2001 competition
|
|
Published by School M.A.R, Croatia, I.E.S.J-Sera, Spain
and G.S.G Moisil, Romania.
|
EkoMAR zine > art#001035
03.03.2001
Ecosistemul Dunarea, conservarea biodiversitatii europene
| Teodorov Ancuta (the 3-th grade) |
| |
Al IV-lea Simpozion International
"Ecosistemul Dunarea, conservarea
biodiversitatii europene"
6-9 Iunie 1996
Fundatia Naturalista "Al. Borza" angajata in miscarea de protectie si conservare a biodiversitatii europene a lansat Chemarea catre Comunitatea Europeana laun Deceniu European de conservare a Naturii (D.E.C.N.
- 2016) cu prilejil ceremoniei de inchidere a AECN '95 la Consiliul Europei.
Anul 1996, pentru Miscarea Ambientala din europa inseamna actiuni concrete pentru o "Europa Durabila". Aflat la a IV-a editie, Simpoziomul organizat in preajma zilei de 5 Iunie, Ziua Mondiala a Mediului Inconjurator,
gandit si conceput intr-o maniera de parteneriat intre societatea civila (ONG-uri)-oameni de stiinta-politic-economic, s-a inscris pe linia ambientalismului european in Programul pentru o Europa Durabila.
Ma framanta o intrebare: este mediul un lux sau o necesitate? Ma sfatuiesc cu Dr. Dumitru Murariu asupra intregii problematici
a Simpozionului International cu tema: Ecosistemul Dunarea, conservarea biodiversitatii europene.
Desigur, nu ne putem astepta ca la sfarsitul intalnirii de la Braila sa avem si un raspuns imediat la o alta intrebare; vom avea curand o Dunare curata pentru o Europa Durabila? Intreaga manifestare, desfasurata pe parcursul a patru zile, a fost un act de cultaura,
educatie si civism.
Implicarea in organizare a Flotilei de Dunara "Mihail Kogalniceanu", a Marinei Graniceri, este argumntul cel mai viabil ca pacea si linistea in acest sector al Dunarii, culoar Geostrategic dintre Occident si Orient, sta la temelia intelegerii si cooperarii dintre
natuni.
Ob tin de la Statul Major al Marinei Militare din Constanta ca ceremonia deschiderii Simpozionului international sa aiba loc pe nava "Mures". O seara de confluente pentru Dunare ne-a unit gandurile in acordurile muzicii clasice a cvartetului de coarde "Promusica" intr-o rafinata
formula: Mariana Martian, Ioan Popescu, Stefan Lupu, Ionel Filip, cu sunetele Dunarii.
Intampinati de inalti ofiteri ai Marinei Militare, am urcat la bordul navei "Mures". Nu cu mult timp inainte, nici n-am fi visat sa ne apropiem de zona ei de ancorare. Un palat pe apa, o reusita imbinare a creatiei constructorului de nave si a artistului plastic, isi profila silueta alba, somptuasa,
la ora cand Dunarea tacuta si solemna ingana poem de rugaciune cu soarele.
O fascinatie de sunet, un tanguit al adancurilor unei lumi apuse a falnicilor Hercinici, contoit cu imnul de biruinta al fluviului ne-a unit prin gand de pietate ca in fata Altarului.
Comandantul Flotilei de Dunare "Mihail Kogalniceanu", Cdor. Corneliu Rudencu a oficiat deschiderea manifestarii de la Braila. Si gandul m-a dus in timp, la un alt palat, cel al Conventiei Europene a Dunarii, de la cota zero, unde fluviul ce nu a avut obstacol pe masura, etern si maestuos, calatorind
in diagonala prin Europa, lasa ctitorie, inainte de a-si pierde voluptatea in mare, Delta.
Un palat impunator intr-o trista saracie, Sulina, un amestec de civilizatie occidentala adusa de la izvoarele fluviului la portile lui,un mic stat intr-un alt stat,pe o strada impartita in doua, cu delimitari de "granita". Dincolo de Palat, era Romania, dar aici se decidea ce lucrari tehnice trebuiau
aplicate pentru ca vapoarele Marilor Puteri sa incarce graul romanesc.
O jumatate de secol, diplomatia romaneasca s-a luptat cu cea internationala. Savantul Grigore Antipa si Mihail Kogalniceanu au pledat pentru cauza Dunarii romanesti.
Dupa razboiul din Crimeea, nici rusii si nici turcii nu s-au angajat sa intretina gurile Dunarii.
Dobrogea revenind Romaniei, impunea dreptul de strateg la gurile ei. "Trebuie sa ne afirmam prestigiul si suveranitatea noastra aici la gurile acestui fluviu international!..." afirma M. Kogalniceanu, marele barbat de stat roman, cu prilejul unui conflict cu partea rusa. Soarta Dunarii er dictata din
Europa Occidentala, desi mai mult de o treime din lungime ei curge pe teritoriul romanesc. Si cheia de la portile Dunarii a stat la Paris, cand Conventia Europeana a Dunari (CED) include si alte state neriverane :Franta, Anglia si Sardinia (Italia) si din 1954 se afla la Budapesta.
Si n-a mai fost gand, mi s-au legat cuvintele ca intr-un suvoi de sentimente si trairi. Inca o jumatate de secol a trecut si Dunarea nu-si are o lege care sa ne avantajeze prea mult, doar sa ne armoizam legislatia la cea a cancelariilor europene.
O monitorizare a Dunarii sectorului romanesc costa mult si banii pentru mediu sunt putini.
Regretatul oceaniolog Jacques Yves Cousteau ne viziteaza tara cu prilejul unor filmari impreuna cu echipa sa, la Sfantul Gheorghe, in timp ce se deplasa la Tulcea cu salupa Corpului de Paza a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, Kiss J. Botond sugereaza un scurt popas la o fosta cabana a lui Ceausescu.
O discutie scurta: "...nu credeti ca acest complex ar fi un bun Centru de Educatie, in administratia Rezervatiei
- Cum sa nu, maine voi discuta problema cu primul ministru. "
Cateva zile mai tarziu cladirea a devenit Centru de Educatie Ecologica "Uzlina" mi-a povestit mai tarziu despre aceasta intamplare ministrul secretar de stat Kiss J. Botoond intr-o intrevedere la M.A.P.P.M. pentru rezolvarea soartei Insulei Mici a Brailei.
In urma discutiei purtate dintre primul ministru de atunci, Petre Roman si Jacques Yves Cousteau a fost avansata ideea ca la Braila sa fie sediul unui organism international pentru problemele Dunarii.
Odata cu schimbarea guvernului Roman, s-a pierdut si initiativa ce ar fi fost vitala pentru Romania si indeosebi, sectorului de Dunare maritima.
Cu toate aceste gandiri am initiat si pregatit toate intalnirile de la Braila privind politica ecologica a Dunarii, in speranta rezolvarii problemelor ei.
Temele propuse au dat prilejul participantilor sa cuprinda o paleta mai larga a problemelor acute nationale si internationaleale Dunarii.
Oportunitatea conservarii ecosistemului Dunarea * Monitoring si baza de date *Impactul ecologic al amenajarilor hidrotehnice *Rolul sectoarelor private in protectia bazinului Dunarii * Integrarea zonelor umede in bazinul Dunarii * Cooperarea nationala si internationala pentru protectia biodiversitatii
ecosistemului Dunarea * Agricultura si impactul ecologic * Imjpactul economic si tranzitia tarilor europene In ecosistemul Dunarea * Asociatii-retea, in zona de fluenta a Dunarii.
Campania initiata de Fundatie era in plina derulare.Problema Dunarii si a luncii inundabile este o problema majora care trebuie tratata cu responsabilitate.
Electronic zine EkoMAR, you are reading now, is produced in
online cooperation of school teams from three countries
joined together for Europe At School 2001 competition.
Zine is prepared and published with online automated
tools by members of school teams.
Internet and e-z Composer software, newest technologies used here,
are only media and tools, but real gold here is joining
of tens authors of articles spread in three countries and
values of their original works.
|
|
|