|
Year 2001 - White Stork Project
Schools from three Countries together
in Europe At School 2001 competition
|
|
Published by School M.A.R, Croatia, I.E.S.J-Sera, Spain
and G.S.G Moisil, Romania.
|
EkoMAR zine > art#001035
15.02.2001
S.O.S. Dunarea
S.O.S. Dunarea!
De Dunare suntem legati prin comertul cu peste si grane, prin iubire de neam aparata de invazia popoarelor ce-au ravnit la bogatie si mai ales la spatiul strategic, de culoar intre Occident si Orient.
Clepsidra istoriei a urmat mari nelinisti la Dunare dar si multe prefaceri.
In anul 100 e. n. este terminata soseaua prin Cazane de catre Traian.Primele lucrari care “regularizeaza cursul Dunarii la Portile de fier(din cauza pericolului cataractelor fiind abatut fluviul, asigurand navigatia Dunarii),au fost in anul 101 e. n. Portile de Fier au reprezentat un obstacol greu de trecut pentru navigatie, mai tarziu, puterea fluviului aici, a insemnat energie.
Chiar daca s-a mai scris despre Dunarea la Portile de Fier, iar eu prin aceasta nu aduc mai nimic nou despre transformarea ei, scrierea de fata poate va ocupa un alt loc in constiinta unei generatii.
Am in fata harta Dunarii din 1934 intre km 1075 – 900.O salba de balti, insule, ostroave si padurea de lunca ce se ingemana cu Dunarea.Si harta cu configuratia ei de azi, o banda cu insemne marinaresti, constructii, insemne noi, baraje, lacuri de acumulare.
Peste 30 de ani, Dunarea la Portile de Fier avea sa-si schimbe fizionomia din ecosistem natural de apa curgatoare in ecosistem lacustru.
Ce-a insemnat pentru viata Dunarii? Schimbari profunde in biocenoza ei.Urmarind doar doua aspecte:factorii ecologici si dinamica ihtiofaunei, rezultatele sunt ingrijoratoare.
Studiile facute in amonte si aval de lacurile de acumulare de la Portile de FierI si Portile de Fier II precum si in zona lacurilor de acumulare au evidentiat modificari semnificative la nivelul ihtiofaunei privind densitatea, frecventa abundenta relativa precum si schimbari ale locurilor de reproducere si a perioadei de migratie.
Au fost semnalate transformari si la nivelul factorilor ecologici: cantitatea de oxigen dizolvat, temperatura, suspensii si cantitatea de substante organice.
Dependenta oxigenului dizolvat fata de temperatura a atras modificari si in fauna piscicola.Curand vor disparea speciile de pesti migratori anadromi*: morun(HUSO huso, L.1758); pastruga(Acipenser stellatus, Pall.1771); nisetru(Acipenser guldenstaedti colchicus, Marti,1940) din aceasta zona.Semnificatia biologica a scaderii efectivului populatiilor de pesti migratori, a frecventei si abundentei lor in zona lacurilor de acumulare este certa. Cele doua lacuri de baraj inchid calea de migratie spre locul de reproducere care era zona Cazanelor Dunarii, bine aerata, oxigenul fiind conditia esentiala pentru eclozarea si dezvoltarea puietului.
A disparut (Lota lota, L.1758) mihaltul care era foarte abundent in aval de lacul de acumulare de la Portile de Fier I.
}i-a redus efectivul populatia speciei de cega (Acipenser ruthenus L.1758) fiind astazi semnalata doar in zona de amonte de lacul de acumulare de la Portile de Fier I.
Oxigenul ca factor ecologic limitativ a influentat si speciile cu tendinte reofile**, salau(Stizostedion lucioperca, L.1758), salau vargat(Stizostedion volgense, Gmelin,1788),mreana vanata, moioaga(Barbus meridionalis petenyi,Heckel,1847), morunasul(Vimba vimba carinata Pallas,1811), care s-au retras din zona spre coada lacului de acumulare unde cantitatea de oxigen este mai mare.
Modificari au fost semnalate si la speciile stagnofile** care desi s-au acomodat conditiilor noi din lacurile de acumulare, volumul mare de apa de aici le influenteaza locul de reproducere pe care il gasesc cu greutate perturband perioada de reproducere prin intarziere, fapt ce atrage disparitia unor generatii.
Dintre speciile reofile, scobarul(Chondrostoma nasus nasus,L.1758) care se gasea din abundenta aici, acum s-a constatat absenta ei.S-a mai semnalat de catre cercetatori disparitia catorva specii dunarene, dunarita(Sabanejewia aurata bulgarica, Drensky, 1928), zvarluga(Cobitis taenia,L.1758), care erau in cantitate mare.
Distrugerea baltilor Dunarii ce reprezentau locurile de reproducere si dezvoltare a puietului de peste este interventia majora in transformarea Dunarii iar rezultatele n-au incetat sa apara.
Pestii incheie lantul trofic ce a parcurs etape de transformare a substantelor organice ajunse in apa sub forma unor compusi organici foarte complecsi.
Raspunsul il da calitatea apelor Dunarii pe anumite sectoare. In situatia de astazi, sistemele biologice naturale nu mai pot face fata poluantilor deversati in Dunare, apelandu-se la instalatii si organisme ce pot interveni in procesele de autoepurare.
Dispunem de norme adecvate de testare, de un personal calificat pentru controlul apelor, de o buna legislatie, dar suntem deficitari la propaganda de informare a populatiei pe intelesul fiecaruia, in sprijinul ocrotirii apelor Dunarii.
Poluarea este un fenomen deloc neglijabil, iar consecintele ei pot fi imediate sau in timp.
CARACTERISTICILE BIOLOGICE ALE APEI
Organismele acvatice traiesc intr-o permanenta interdependenta unele fata de altele, alcatuind biocenoze ce ocupa un anumit biotop.Intre cei doi componenti ce alcatuiesc doua sisteme distincte: unul cu viata biocenoza si altul fara viata, biotopul, sunt influente reciproce.
Astfel, sunt organisme care traiesc numai in ape curate, bine oxigenate iar altele au nevoie de un substrat nutritiv bogat in substante organice.
Faptul ca sunt organisme care-si desfasoara activitatea in lipsa oxigenului (mediu anaerob) si organisme care au nevoie pentru supravietuire de oxigen (mediu biotic), a permis acestea sa fie folosite ca indicatori ai calitatii apei.
Cu ajutorul fileului planctonic se recolteaza probele biologice care sunt supuse unor operatii preliminare de conservare si trierea probelor.Determinate, organismele cu ajutorul microscopului din probele biologice se aduc informatii perspectiv si de reconstituire a biocenozelor, comparativ cu analizele chimice si bacteriologice care indica o stare prezenta.
Probele biologice dau posibilitatea aprecierii gradului de impuritate a apei.Cunoscand biologia speciilor acvatice si adaptarea lor la anumite conditii de viata, permit cercetatorului sa se pronunte asupra starii ecosistemului.Unele organisme vegetale si animale au devenit indicatori biologici utilizati, in aprecierea gradului de murdarire a apei, prin sistemul saprobiilor.
Organizatia Mondiala a Sanatatii (O.M.S.) a stabilit indicele biologic de poluare (I.B.P.):
I.B.P. =[B/(A+B)]*100
A – numarul organismelor cu clorofila
B – numarul organismelor fara clorofila
Pentru : 0< I.B.P. < 8 – apa curata
8< I.B.P. < 20 – apa usor poluata
20< I.B.P.< 60 – apa poluata
60< I.B.P.< 100 – apa puternic poluata
INDICATORI BIOLOGICI PENRU CALITATEA APEI
Bacteriile intilnite in apa sunt grupate in: bacterii inofensive (banale) si bacterii patogene.
Desi bacteriile banale nu produc boli organismului uman, numarul acestora trebuie sa fie limitat in apa potabila. Aprecierea calitatii apei prin stabilirea diagnosticului de potabilitate se realizeaza in functie de idicatorii bacteriologici.
Cauzele contaminarii bacteriene a apei sunt: deversarea dejectiilor in ape curgatoare, defectiuni la statiile de tratare a apei , poluarea cu substante organice contaminate.
Stabilirea unor indicatori bacteriologici pentru calitatea apei potabile sau pentru irigatii si stranduri este foarte importanta pentru populatie, privind sursa unei potentiale epidemii hidrice.
Sunt utilizati ca indicatori bacteriologici: numarul total de germeni si determinarea bacteriei Escherichia coli (bacilul coli).
Numarul total e germeni reprezinta un indicator al puritatii apei.
Pentru determinarea numarului total de germeni se fac eterminari periodice si repetate din aceeasi zona. Se insaminteaza 1 ml de apa (sau dilutii in acest mililitru) intr-un mediu de cultura, dupa care se tin 24 de ore la termostat, la 37 C (temperatura la care se pot dezvolta in corpul uman ). Numarul de colonii reprezinta numarul total de germeni care trebuie corelat si cu alti indicatori: chimici, helmitologici- oua si larve de viermi intestinali (oxiuri, limbrici, tenii ) in vederea stabilirii gradului de poluare a apei (contaminate).
Analizele bacteriologice sunt comparate cu datele normative (STAS-1342-91)
Escherichia coli (bacilul coli)
Bacilul indica poluarea apei cu materii fecale (dejectii animale si umane), fiind un germen ce traieste in intestinul omului si al animalului.
Daca este prezent in apa, poate indica o eventuala contaminare cu germeni patogeni, avind valoare de indicator indirect.
De ce este luat ca indicator bacteriologic?Acest bacil este mult
mai rezistent fata de germenii patogeni reprezentand eficienta dezinfectiei
apei.Coli-test ,indica numarul de bacili coli/dm cub de apa.
Specii indicatoare de prezenta unor substante anorganice in apa
(STAS 6329-90)
Organisme indicatoare pentru fier si mangan:
Au fost identificate specii de bacterii :Leptothrix ochracea,
Gallionella ferugineea si altele, specii de protozoare flagelate precum:
Trahelomonas hispida,Antophisa vegetans.
Organisme indicatoare de calciu:
Dintre plante au fost identificate:Potamogeton,Ceratophillum,si
altele,larve de insecte acvatice:Pericoma,Oxiera.
Organisme indicatoare de hidrogen sulfurat.
Sulfobacteriile sunt bacterii care acumuleaza sulf in celula lor
Beggiatoa alba,Acromantium oxaliferum;protozoare ciliate:Metopus,Sapro-
dinium,dentatum .
Macronevertebratele acvatice,indicatori biologici
ai calitatii apei
Nevertebratele acvatice au rol deosebit in biologia apelor.Macronevertebratele sunt animale nevertebrate care se pot observa cu ochiul liber.Dintre reprezentantii mai frecventi sunt :viermii(planaria,tubifex) moluste(scoici,melci),crustacei(decapode,amfipode),insecte sau larvele lortrichoptere, ephemeroptere, chironomide).
Scoala europeana bazata pe traditia scolii de limnologie germane,utilizeaza sistemul saprobiontilor, revizuit in 1962 de H.Liebmann care acorda atentie mai mare protozoarelor si apar alte criterii de clasificare a apelor poluate dupa continutul de poluanti.Scoala anglo-saxona-americana foloseste ca indicatori biologici ai apelor poluate,macronevertebratele din motive practice:
-pot fi observate cu ochiul liber ,pot fi usor colectate ,
traiesc in numar mare, se deplaseaza pe distante relativ mici si
traiesc intre 3-5 ani,permitand observatii a efectului poluarii asupra populatiei respective.
-fiind adaptate ca o anumita calitate a apei,orice schimbare a mediului are o reactie de raspuns in structura si dinamica populatiilor
-au semnificatie biologica importanta in biocenoza din care fac parte,alcatuiesc retelele trofice.
-prezenta sau absenta lor indica:calitatea generala a apelor relatia dintre substantele nutritive(organice-anorganice),schimbarea conditiilor de viata,ca urmare a activitatii antropice.
Electronic zine EkoMAR, you are reading now, is produced in
online cooperation of school teams from three countries
joined together for Europe At School 2001 competition.
Zine is prepared and published with online automated
tools by members of school teams.
Internet and e-z Composer software, newest technologies used here,
are only media and tools, but real gold here is joining
of tens authors of articles spread in three countries and
values of their original works.
|
|
|