2:25 Argumentul ia o turnur[ final[ intensificat[ de introducerea brusc[ a subiectului circumcizia: >circumcizia este de folos dac[ ]mpline=ti Legea ...> Pentru a ]n\elege cum este c[ aceast[ discu\ie ampl[ poate fi ]ngustat[ la o focalizare a=a de specific[,trebuie s[ ne reamintim c`tde fundamental[ era circumcizia pentru iudeii din zilele lui Pavel. Consider`nd textul din Geneza 17:9-14 circumcizia era cel mai important unic act care stabilea Leg[m`ntul dintre Yahweh =i descenden\ii lui Avraam: actul circumscrierii era cel care asigura leg[m`ntul ca =i leg[m`nt ve=nic; cel care nu trecea prin circumcizie se f[cea vinovat de o fatal[ ]nc[lcare a leg[m`ntului.

Acest sens al importan\ei circumciziei a fost ]nt[rit ]n perioada elenistic[ ca reac\ie a desgustului cel aveau grecii fa\[ de acest rit, =i chiar p`n[ ]n perioada Macabeilor,circumcizia a fost v[zut[ ca o expresie absolut esen\ial[ a identit[\ii =i religiei na\ionale a Israelului.Chiar =i ]mp[ra\ii Irodieni, Idumeen =i ]ntreaga perioad[ elen[, chiar dac[ erau la mod[ =i chiar un mod de via\[, recuno=teau c[ circumcizia avea for\a unui tabu na\ional care nu putea fi oprit. Semnificativ era, de asemenea, num[rul scriitorilor greco-romani care, pur =i simplu, identific[ circumcizia cu iudeul ]n sine - indicativ al imaginii protejate de iudei ]n societatea roman[ din timpul c`nd Pavel scria; o asemenea imagine prevenea pe mul\i <]nchin[tori la Dumnezeu> care erau atra=i la iudaism, s[ fac[ ultimul pas ]n devenirea lor ca prozeli\i. Cei care ascultau scrierile lui Pavel ar fi putut astfel recunoa=te leg[tura ideii f[r[ dificultate: circumcizia era fundamental[ pentru ]n\elegerea de sine tipic[ iudeului, semnul distinc\iei lui religioase, o emblem[ a privilegiului na\ional, pecetea leg[m`ntului lui Dumnezeu care favoriza pe Israel, ca =i popor ales. }ncrederea c[ circumcizia asigura m`ntuirea Israelului, pe care o reg[sim ]n expresiile din scrierile rabinice t`rzii, este ]ncrederea interlocutorului lui Pavel, aceea=i presupunere a favoarei lui Dumnezeu care dureaz[ de dinaintea exilului (v. 24).

Aceasta este o fals[ ]ncredere pe care Pavel o va ataca de acum ]nainte: circumcizia ]n ea ]ns[=i nu face nici o schimbare; circumcizia nu va fi suficient[ pentru asigurarea m`ntuirii unuia care este c[lc[tor de lege. Pavel ar fi mai sigur c[ o antitez[ dur[ ]ntre circumcizie =i \inerea legii l-ar surprinde, chiar =oca chiar =i pe un iudeu devotat. Pentru interlocutor, circumcizia nu era nimic altceva dec`t \inere de lege; cel care nu era circumcis era exclus din leg[m`nt (Gen. 17:14). Odat[ ce un b[rbat era circumcis termenii rela\iei umano-divin[ erau diferi\i: \inerea legii era modul de via\[ din interiorul leg[m`ntului; dar nu afecta leg[m`ntul de baz[ (a=a cum f[cea circumcizia). Dar Pavel avea s[ spun[ ceva negativ referitor la acestea: c[lc[torul de lege iudeu era ]n aceia=i pozi\ie ca =i un p[g`n p[c[tos (pe care ei ]i urau =i condamnau -1:19 - 2:3). Circumcizia sa a devenit necircumcizie - o chestie =ocant[ pentru iudeul pios, deoareaca Pavel poate fi ]n\eles ]n termenii unei aluzii f[cute acelor iudei care atr[geau greci ]n religia lor, din perioada macabean[, care ]ncercau s[ schimbe circumcizia lor necircumcizie av`nd semnul circumciziei ]n alt[ parte sau sub o alt[ form[, o curs[ de ac\iune at`t eretic[ c`t =i tr[d[toare ]n ochii celui devotat. Unei asemeni piet[\i ]ncrez[toare ]n leg[m`nt, Pavel le spune direct: c[lcarea voastr[ de lege are acelea=i efecte asupra statutului vostru c`=tigat prin leg[m`nt; cel care ]ncalc[ legea are rezultatul excluderii iudeului afar[ din leg[m`nt.

Pe de alt[ parte, nu trebuie s[ ignor[m faptul c[ Pavel de asemenea spune: <circumcizia este de folos dac[ ]mpline=ti legea>. Pavel nu ]ntoarce spatele ideii leg[m`ntului, o rela\ie special[ ]ntre Dumnezeu =i (unele din) creaturile sale; cu siguran\[ el nu fuge de leg[m`ntul f[cut de Dumnezeu cu Avraam =i descenden\ilor s[i =i care erau sigila\i prin circumciziei, nici chiar de o apropiat[ leg[tur[ dintre Dumnezeul leg[m`ntului =i Lege. <Care este c`=tigul de a fi circumcis =i de a fi iudeu?> este ]ntrebarea pe care argumentul s[u se men\ine mereu la suprafa\[, =i el va oferi pe scurt un mic r[spuns la ea (3:1-2). Pentru moment putem pur =i simplu, nota mai departe, indiciul continuit[\ii ]ntre lege =i evanghelia lui Pavel, c[ \inerea legii ]ntr-un anume fel este important[ pentru Pavel, dar clar nu ]ntr-un sens care pune pe picior de egalitate, \inerea legii cu a fi un iudeu circumcis.

v.26. Acela=i punct este re]nt[rit ]n v. 26. Este aceast[ tinere a legii ceea ce conteaz[ cu adev[rat: deci, neamurile care ascult[ cerin\ele legii vor fi socotite ca =i cei care sunt circumci=i, un membru al poporului leg[m`ntului, chiar f[r[ de circumcizie. O astfel de plecare ciudat[ din Gen. 17 :9-14 =i Exod 12:43-49 va ]ngrozi pecei mai mul\i iudei, dar credincio=ii dintre Neamuri din Roma f[r[ ]ndoial[ c[ nu o s[ admit[ c[ argumentul a fost puternic condus ]n favoarea lor =i se vor a=tepta la unele comentarii cu privire la ce > \inerea cerin\elor legii> ]nseamn[ ]n cazul lor, ]ntr-o ultim[ parte a epistolei. Cei care urmau serviciile divine ]ntr-o sinagog[ ca =i ]nchin[tori, ]n particular, se bucurau la implicarea clar[ a ]nv[\[turii lui Pavel: c[ pentru a deveni un membru cu drepturi depline al leg[m`ntului, un participant deplin la binecuv`ntarea pe care Dumnezeu a promis-o poporului Israel, nu era necesar s[ fie circumcis.

v.27 Cu v.27 ]nc[rc[tura e ascu\it[ spre final. }nc[ o dat[, ca =i de-a lungul capitolului, noi g[sim un set de antiteze, pe care Neamurile care \in legea =i evreii care nu o \in. Pe de o parte, e acela care nu e circumcis niciodat[ =i care totu=i >]mpline=te legea>; ]n acest[ ultim[ fraz[ exist[ o implica\ie a ]ndeplinirii legii care e mai mult dec`t o simpl[ problem[ a purt[rii ritualului s[u =i cererile din afar[. (cf. 13:8 cu Iacov 2:8). }n contrast, =i ]n confirmare cu ultima sugestie, st[ acela=i interlocutor >care prin scrisoare =i circumcizie e un p[c[tos al legii.> }n contrast cu >]mplinirea legii>, >scrisoarea> trebuie s[ ]nsemne ceva ca =i ]n\elesul literal, o ]n\elegere a legii care st[ la nivelul actului ritualic =i fapta din afar[. }nc[rc[tura e ascu\it[ ]ntr-adev[r! Baz`ndute pe lege, ]n falsa confiden\[ a ceea ce legea cere e o strict[ observare a practicii circumciziei =i men\inerea cultului cu legile sale, evreul devotat ]ncalc[ de fapt legea. }n consecin\a acesta nu va fi un caz al credinciosului evreu care trece de judecat[ asupra Neamurilor f[r[ lege, a=a cum a ]nceput s[ g`ndeasc[ interlocutorul (2:1-3), dar mai degrab[ un caz al ]mplinirii legii Neamurilor (prin credin\a =i via\a) trec`nd judecata asupra evreului care ]ncalc[ legea " aceasta este ceea ce judecata lui Dumnezeu va descoperi ]n ziua judec[\ii.(2:16). }ntr-un climax potrivit argumentului mesele sunt aproape ]ntoarse de interlocutor, =i consiliul pentru acuzare (2:1-3).

V.28-29 Motivul pentru caeast[ surprinz[toare ]ntoarcere,=i teza teologic[ subliniind ]ntrega linie a argumentului cu interlocutorul ]n cap.2, este rezumat ]n ultimele dou[ versete, cu o simplitate devastatoare. De-a lungul capitolului devine din ce ]n ce mai clar c[ Pavel are ]n vedere nivele diferite a \inerii legii =i c[ ]n acest ultim paragraf el folose=te circumcizia ]n dou[ sensuri. Dar ce este circumcizia care poate fi creditat[ de Neamuri f[r[ circumcizia actual[? +i cum este c[ circumcizia fizic[ poate ]nsemna ]nc[lcarea legii? R[spunsul lui Pavel este c[ circumcizia la care se uit[ Dumnezeu, nu este o t[ietur[ vizibil[ exterioar[ a c[rnii, c[ legea nu trebuie g`ndit[ ca ]mplinire la acest nivel. Circumcizia la care se uit[ Dumnezeu e circumcizia inimii pe care profe\ii au numit-o (Deut.10:16, Ier. 4:4) =i au promis (Deut.30:6 ; Ezech.36:26-27; Iov 1:23) ceva prin care Neamurilor variate au fost eviden\iate mai mult (2:15), ceva ce poate fi ]mplinit deplin doar prin Duhul lui Dumnezeu.

Cu aceast[ ultim[ fraz[ Pavel ]ncepe s[ construiasc[ r[spunsul lui la ]ntrebarea: Cum poate fi dus[ p`n[ la cap[t, ]mplinit[? prima aluzie care va fi luat[ mai t`rziu, ]n mod particular ]n 7:6, 8:4 =i ilustrativ ]n 12:1-15:6. E deja clar, oricum, nu ca =i profe\ii ]n criticismul lor, al cultului, Pavel prive=te la circumcizia inimii, a inmii c[ ]n mod complet ]n locuie=te ritualul fizic =i nu-l complementeaz[, pentru o \inere a legii care poate fi complet independent at`t de mult de lege, legea ritual[ pe care iudeii au privit-o ca =i fundamental[, cu toat[ autoritaea lui Moise ]n urma lor de la domeniul m`ndriei na\ionale a iudeilor, =i a asigur[rii de sine; chiar titlul >evreu> ]n sine vine ]ntr-o ]ntrebare radical[. }ntr-o confirmare final[, a ceea ce a devenit foarte evident, c[ Pavel atac[ conceptul \inerii legii care era str`ns legat de membralitatea na\iunii iudaice, (ce am putea-o numi >neprih[nire na\ional[>), vine aceast[ explicare asociat[ cu >Iudeu>, >circumcizie>=i >codul scris>

Pavel nu va permite acest[ ]n\elegere fals[ a legii/neprih[nirii lui Dumnezeu s[ re\in[ chiar titlul >iudeu>. Nu e doar cererea circumciziei s[ fie nedefinit[, ]ntr-un mod care aduce ritul exterior nenecesar, dar chiar numele >iudeu> e redefinit, ca unul a c[rui iudaism (vrednic de laud[) e dependent nu de ceea ce spectatorii pot s[ vad[ =i s[ aud[, dar asupra ceea ce Dumnezeu sigur poate vedea =i aproba.(secretele ascunse ale inimii "2:16). Cu aceast[ amenin\are final[, cititorii lui Pavel vor recunoa=te ]nc[ o dat[ c[ el nu-=i ]ntorcea spatele,nici m[car nu e vorba de respingere, toate aceste elemente fundamentale ale ]n\elegerii de sine ale Iudaismului. Din contr[ el ]i afirma =i ]i proclama noi a=a ]nc`t evreii la ]nceput, dar de asemenea Neamurile s-ar putea apropia de ei ca o ]mprosp[tare escatologic[ de la Dumnezeu, dar la nivel mai ad`nc, =i acum la sf`r=it o posibil[ prezen\[ =i realitate pentru aceia care ascult[ de cuvintele lui ]n adunarea de la Rama.